"A doua zi dupa..."

Azi dimineata am primit un e-mail pe Yahoo! de la cineva total necunoscut... drept urmare l-am gasit salvat in Bulk. Noroc ca m-am gandit sa-l citesc inainte de a-l sterge definitiv. Repet: habar n-am cine e expeditorul/autorul mesajului, insa m-a impresionat asa de mult incat m-am gandit sa-l postez aici, chit ca deja e "a doua zi dupa"... ;) Sper ca autorul mesajului sa nu ma dea in judecata pentru incalcarea drepturilor de autor! :) Oricum, eu doar citez ceea ce a scris el... (e drept, fara consimtamantul lui...).

"Scrisoare deschisa

Daca ma uit atent in jur am cel putin 2 motive sa fiu pesimist. E suficient doar sa amintesc despre gripa aviara care se raspandeste sau absenta unui minim bun simt in cazul parlamentarilor care, ieri (7 Martie 2006), au votat pentru mentinerea norilor de incertitudine asupra averii unui fost prim-ministru. Dar sunt un tip optimist si nu pot fi altfel intr-o asemenea zi. Pentru cei care au uitat: astazi este 8 Martie.

Fiind ziua femeii, las deoparte totul si fac din acest editorial o veritabila scrisoare deschisa catre doamne (si domni, de fapt!). Recunosc! De multe ori nu m-am dus acasa cu flori si am preferat sa iau prajituri. Pentru acest lucru platesc saptamana de saptamana in sala de fitness si prin Parcul Moghioros… De asemenea, admit ca, uneori, in loc sa dau o mana de ajutor la bucatarie am tras chiulul pe canapea in fata televizorului, la un meci de rugby sau fotbal. Dar am o scuza: sunt barbat! Si nu poti compara sensibilitatea unui barbat cu cea a unei femei. E ca si cum am compara, scuzati-ma domnilor, gratia unui hipopotam cu cea a unei lebede.

Astazi este Ziua Femeii. Este un bun moment sa ne aducem aminte ca nu am fi fost nimic fara fiintele care ne-au dat viata. Care ne-au purtat cu ele timp de 9 luni si alti ani buni pe urma. De ale caror fuste am stat agatati la fiecare moment important din viata noastra. La bucurie si la necaz. Este, de asemenea, un moment in care trebuie sa ne gandim la doamnele de langa noi. Care ne accepta in fiecare zi nervii matinali si iesirile mai putin delicate. Care pazesc caminul de orice intrus care ar incerca sa-i distruga echilibrul. Care, in cazul meu cel putin, tin bugetul familiei pe linia de plutire (deh, ce sa-i faci, asa e cand un om de litere “poet” se casatoreste cu un inginer ordonat).

Haideti sa uitam, cel putin astazi, de problemele ce ne coplesesc zi de zi. Sa trecem pe la florarie si sa luam un buchet imens de flori (acceptati cu eleganta pretul dublu: si floraresele trebuie sa traiasca). Sa ne asteptam doamnele cu zambetul pe buze cand ies de la munca si sa ne plimbam prin parc, sa mergem la un restaurant sau acasa, la o cina romantica. Si, in fata unei lumanari ce arde romantic, sa le spunem cat de mult le iubim. Si cat de mult inseamna pentru viata noastra. LA MULTI ANI DOAMNELOR!

Nu uitati ca Romania este (si) altfel!"